Ori de câte
ori ne urcăm cu familia în transport public, văd așa situație: tată, mămă și
doi copii mici stau toți așezați pe câte un scaun separat. Deși, cei mici pot
fi luați ușor în brațele părintești, mai ales în caz de aglomerația a
pasagerilor. Plus, pentru siguranța copiilor, cred că copii mici trebuie să
stea în brațele părintești.
Ei, dar nu despre
asta este postarea mea...
Observ, că
acei părinți care au „mare grijă” de proprii copii, „le suflă în borș”, cedează
și tolerează orice capriciu, de obicei, în transport nu cedează loc pentru alți
pasageri, părinți cu copii sau persoane în etate, și respectiv ocupă în mod
foarte orgolios cele patru scaune. Aici se ascunde un pericol mare. Copii
acestor părinți vor învăța că sunt datori să-și iubească doar proprii copii, iar
pe cei din jur nu vor cunoaște să iubească.
Respectiv,
acești copii, crescând mari, atunci când vor deveni și ei părinți de copii, vor
proceda la fel, și culmea vor iubi la fel doar proprii copiii, căci așa au
învățat de-acasă, iar pe părinți lor, în cel mai bun caz vor lăsa la casă de
bătrâni, iar în cel mai rău caz, vor lăsa să moară în singurătate, fără
îngrijire, dragoste și suportul material.
Și copiii vor avea argument: tată, mamă, eu am propria familia, propii copiii
și nu am nici timp și bani pentru tine! De aici avem și persoane vârstnice
solitare, abandonate, de aici apar certuri în case și în familii, unde, sub un
acoperiș trăiesc trei generații. De ce se întâmplă așaș ceva? Pentru că copiii
învață de părinții ceea ce fac ei, cele șapte ani de-acasă despre care noi
atâta trimbițăm.
Și câți din
acești părinți, bieți bătrâni am văzut eu.
Știți de ce
în vârstnici obișnuiesc să stea mereu ca față către ușa sau poarta casei? Ei
așteaptă când vor veni să-i viziteze copii și nepoți.
Concluzia:
Învățați pe copiii să iubească pe voi înșivă, pe părinții voștri, adică pe
bunici, să respecte pe cei din jur, să aibă grijă de natura, flora și fauna: de
flori și frunze de pe copac, de câni și pisici care trec pe drum, păsări și
fluturi care zboară în aer.
Nu uitați
de bieți bătrâni!!!
Preotul
Maxim Melinti, Biserica Ghidighici
