Persoane interesate

08.12.2022

Alexandru Cristea - „priveghetoarea Basarabiei”


 

Alexandru Cristea – preot și compozitor

(la 80 de ani de la trecerea la cele veșnice)

Întrebați pe oricine în stradă: Cine este autorul Imnului de stat al Republicii Moldova? În cel mai bun caz o să vă spună că e Alexei Mateevici este autorul versurilor „Limba noastră”, poate să cunoască cineva și de autorul muzicii este Alexandru Cristea. Din propria experiență m-am convins că foarte puțin cunosc aceste nume notorii, dar mai ales că ambii au fost preoți, militanți pentru românismul din Basarabia.

Cine totuși a fost Alexandru Cristea?

Alexandru Cristea a fost născut la 13 decembrie 1890, în Chișinău.

A învăţat la Şcoala de Muzică „Vasile Kormilov” (1928), la Școala Eparhială, la Seminarul Teologic şi la Conservatorul „Unirea” (1927-1929) din Chişinău, pretutindeni arătând talentul coral capacități deosebite la muzică bisericească și cea laică.

A urmat stagiu didactic în calitate de învățător titular la școala bisericească primară din s. Otaci, jud. Soroca (1909-1911); apoi cântâreț bisericesc la școala bisericească din s. Tatarbunar, jud. Cetatea Albă (1912); maestru de muzică la școala medie din Tatarbunar (1912-1915); maestru de muzică vocală cu titlul de profesor definitiv și dirijor la Liceul Eparhial de Fete, la Seminarul Melchisedec Episcopul și la Liceul de Băieți Sfântul Dumitru din Ismail (1915-1918) și dirijor al corului episcopiei de Izmail (1915-1920).

Rezultatele muncii fructoase ale profesorului Cristea a stârnit curiozitatea Reginei Maria și a Principesei Elisabeta, care în 1920 vizitează școala eparhială din Chișinău. Prin muncă și devotament, Alexandru Cristea a ridicat corul școlii pe culmi nebănuite. Cu peste o sută de concerte în cadrul serbărilor școlare și culturale, corala a câștigat aprecierea unor personalități precum Regele Carol al II-lea, Patriarhul Miron Cristea, Ministrul Instrucțiunii Publice domnul Anghelescu, și mulți alții. 

În anul 1920 a fost hirotonit în treapta de deacon, pe seama parohiei Sfântul Gheorghe din Chişinău, iar din 1927 până în 1941 a fost diacon titular la catedrala mitropolitană din Chişinău.

A fost maestru de muzică vocală la Chişinău (1920-1940).

Este absolvent al Cursurilor de inițiere a comandanților străjeri din Breaza. Se refugiază, împreună cu familia, în dreapta Prutului, stabilindu-se în orasul Caracal, după care se transferă la Bucureşti, unde devine profesor de muzică şi dirijor al corului Gimnaziului de Băieţi „Ion Heliade Rădulescu” din Bucureşti (1940-1941). Revine în Basarabia, dar circumstanţe de ordin familial îl fac să se întoarcă la Bucureşti (1941). Activează la Liceul de băieţi „Titu Maiorescu” din Bucureşti, ca maestru de muzică şi profesor de religie. În perioada anilor 41-42 este dirijor al corurilor Liceului „Regina Mamă Elena” din Chişinău (1941-1942). Este numit dirijorul capelei ortodoxe române din Berlin (1942). Revine în acelaşi an la Chişinău, unde la 23 august 1942 este hirotonit preot şi numit slujitor la capela Şcolii Eparhiale de fete din Chișinău.

Este autorul muzicii imnului de stat al Republicii Moldova, compus în baza versurilor poeziei preotului-poet Alexei Mateevici „Limba noastră”. În 1939, melodia este interpretată cu ocazia manifestărilor jubiliare ale “Tinerimii române“, iar de acolo se răspândește în toată țara. Muzicologul Gheorghe C. Ionescu declară că “Limba noastră” figura în tematica pentru examenul de admitere la seminariile teologice din România.

A fost decorat cu ordinul „Răsplata muncii pentru biserică”, cl. II (1925); Premiul I pentru cor, acordat de Societatea Tinerimea Română (1926); Premiul I, cu distincție pentru cor, acordat de Societatea Tinerimea Română (1928); Premiul Excepțional, acordat de Societatea Tinerimea Română (1938).

Părintele Cristea ne-a lăsat şi alte creaţii liturgice: „Heruvic”, „Răspunsurile”, „Lăudaţi numele Domnului”, „Uşile Pocăinţei”, „Sufletul meu”, „Acum slobozeşte”, precum şi lucrări de caracter popular: „Bat-o focul”, „Fa leliţă, fa, tu fa”, etc.

Din pricina bolii de cord, medicii i-au spus să nu se mai consume, însă părintele nu se menaja când venea vorba de muncă și muzică. La 21 noiembrie, Școala Eparhială de fete prăznuia Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Cu această ocazie, părintele Cristea a fost solicitat să pregătească un program. Repetițiile istovitoare, atenția la detalii, nopțile nedormite, i-au fost fatale. Face o treabă excepțională, dar asta îl costă viața. În dimineața zilei de 27 noiembrie 1942, după o suferință de-un ceas, sufletul părintelui Alexandru Cristea se înalță la cer.

Trupul neînsuflețit a fost inhumat pe teritoriul Cimitirului Ortodox Central din Chișinău, alături de alt mare preot, dirijor și compositor de muzica bisericească – Mihail Berezovschi.

La moartea preotului-compozitor, Părintele Vasile Țepordei îl numește „priveghetoarea Basarabiei”, spunând că Basarabia a pierdut neprețuită valoare: „un muzicant desăvârșit și un cântăreț neîntrecut. Fiindcă n-a fost ureche care să-l audă și să nu-l admire și n-a fost inimă pe care-i vocea îngerească să n-o înmoaie și să n-o îmbuneze. Și asta fiindcă sufletul lui era dăruit de sus”.

Mormântul său încununează un momument, având portretul său în profil și o inscriție – numele răposatului „Alexandru Cristea”, care este turnat în metal cu caractere ce imită stilul gotic. În anul 2000 mormântul părintelui Cristea a fost vandalizat, crucea fiind dispărută fără urme. În 2021 crucea de pe mormânt a fost renovată cu suportul A.O. Monumentum.

Din păcate, constatăm că generația de astăzi nu cunoaște absolut nimic despre acest maestru și deosebit slujitor al Bisericii Ortodoxe din Basarabia. Două lucruri care, într-o măsură foarte modestă ne amintesc de acest deosebit om este o stradelă din Chișinău, care-i poatră numele și Legea cu privire la imnul de Stat al Republicii Moldova. În 1995 Președintele Republicii Moldova Petru Lucinschi semnează Legea cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova: „Se aprobă în calitate de Imn de Stat al Republicii Moldova cântecul "Limba noastră", versuri de Alexei Mateevici (strofele 1, 2, 5, 8, 12), muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dînga”.

Iar strada Alexandru Cristea (până în anul 1992 stradela Pogranicinîi) se situiază în sectorul Botanica, cartierul Munceşti, paralelă cu Căuşeni. Începe de la str. Cetatea Chilia şi se termină în blocul de locuit de pe str. N. Titulescu 47/1.

Punctul 10 al Regulamentului privind intonarea imnului stipulează: „La intonarea publică a Imnului de Stat al Republicii Moldova, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii se vor descoperi.” Consider că este nevoie de mai adăugat un punct important: „Toți cetățenii Republicii Moldova sunt datori să cunoască pe de rost Imnul de stat și să-l intoneze la toate manifestările publice, precum și acasă”.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

Prot. mitr. dr. Maxim Melinti