Mesaj pastoral la Nașterea Domnului
Proverbul popular spune:
„Totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”. Noi am începutul anul cu
rugăciunea și continuăm să ne rugăm și să aducem laudă lui Dumnezeu.
Pentru creștini Hristos
este cel mai desăvârșit model al rugăciunii. Viața lui Iisus pe pământ se
începe cu cuvintele Fecioarei Maria adresate Elisabetei, care astăzi noi
intonam la slujba Utreniei: „Mărește sufletul meu pe Domnul” (Luca 1,46).
Îngerii vestesc păstorilor Nașterea Mesiei prin alte cuvinte celebre: „Slavă
întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca
2,14). Hristos nu doar s-a rugat desine-stătător, dar a învățat și pe ucenici
să se roage prin rostirea cuvintelor „Tatăl nostru care ești în ceruri”, făcând
apel la rugăciune permanentă „Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită!” (Luca
22,40), care le-a amplificat Apostolul Pavel, zicând celor din Tesalonic
„Rugați-vă neîncetat!” (I Tesalonic 5,17).
Hristos se roagă în Muntele Taborului, în Grădina Ghetsimani,
pe Crucea Golgotei: „Părinte, iartă-le lor,
că nu ştiu ce fac.” (Luca 23,34). Și unul din cei doi tâlhari rostește fraza
despirată „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta.” (Luca 23,42),
care le rostim înainte de primirea Euharistiei-Împărtășaniei. Întreaga viața Sa
pământească era o rugăciune continuă.
Rugăciunea, după cum vedem, este un mijloc de comunicare cu
Dumnezeu și un mod cel mai natural de a aduce mulțumire lui Dumnezeu. Mulțumire
pentru moartea și învirea Sa. Dacă asumăm pe deplin jertfa lui Hristos, atunci
căpătăm profundă recunoștință față de El, ne atașăm la acele patimi și viața
noastră devine o compătimire, o paralelă cu viața pământească a lui Hristos.
La adunările noastre duminicale sau praznicale, nu facem
altceva decât amintim sau facem comemorarea Cinei Domnești celei Mântuitoare,
la Care Hristos ne-a oferit Trupul și Sângele Său, amintim de toate cele ce s-au făcut pentru noi:
de cruce, de groapă, de Învierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de
şederea cea de-a dreapta şi de cea de a doua şi slăvită iarăşi venire,
amintim despre viața, moartea, învierea și înălțarea lui Hristos la fiecare
liturghiei. De aceea primul lucrul care trebuie să memorizăm, creștini nu
trebuie să se lege de data când marcăm Nașterea lui Iisus sau Învierea Lui,
deoarece fiecare liturghie este o „retrospectivă”, o „re-trăire” a vieții lui
Hristos.
Aici, anume aici, în Casa Domnului, unde sunt doi sau trei,
adunaţi în numele Hristos, aici este și va rămânea Hristos în mijlocul nostru
(cf Matei 18,20). Întrucât Biserica este „casa lui Dumnezeu” (I Timotei 3,15),
noi ne facem aici fii ai Tatălui cresc, frați și surori în Hristos Domnul,
chemați să fim părtași și martori al Nașterii lui Hristos, chemați la slava
veșnică și binecuvântarea lui Dumnezeu.
Aici, anume aici, ne asemănăm cu acei păstori, veniți în
peștere, ca să se închine Pruncului Hristos. Păstori din Betleem, orașul
regelui David, care din ebraică se traduce ca „casa pâinii”.
Astăzi Biserica noastră se transformă în Betleem – Casa
Pâinii, deoarece Hristos este Pâinea vieții, iar noi, creștinii de azi, primim
acest dar de mare preț, Pâinea și Vinul, adică Trupul și Sângele lui Hristos,
nu pentru anumite merite, nu pentru că am postit, nu pentru că am făcut ceva
bun, ci pentru „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în
El să nu piară, ci să aibă
viaţă veşnică” (Ioan 3,16).
Am început un an nou cu Hristos, atunci când spuneam
„Binecuvântează Doamne cununa anului bunătății Tale” (cf Psalmi 64,12) și
doresc așa să-l continuăm și să-l trăim având mereu pe Hristos în inimile
noastre.
Și să nu mai ascultăm vorbe că e anului Porcului și că
neapărat trebuie să umplem casele noastre cu diferiți porcușori.
Umpleți casele voastre cu grâu,
cu vin, cu untdelemn şi cu toată bunătatea, ca să dați şi celor lipsiţi (vezi
slujba Cununiei).
Umpleți sufletele voastre cu
gânduri bune și vorbe folositoare.
Umpleți inimile voastre cu
dragoste față de Dumnezeu și apropele vostru.
„Umpleţi-vă de bucurie toate marginile pământului, că Născătoarea de
Dumnezeu se apropie să nască pe Împăratul a toate!”[1]
Vreau anul dragostei și al iertării,
Vreu anul păcii și al împăcării!
Vreau anul fără de război
Vreau țara fără taraboi!
Să spunem: Stop indeferență!
Să naștem pace și prudență!
Să ne lăsăm de ură și minciună
Să umplem cugetul cu rugăciune.
Vreau toți copiii sănătoși,
Bătrânii veseli și frumoși.
Vreau s-avem anul cu Hristos
Și să ne ridicăm de jos
Să nu trăim ca păcătoși
Cu trup și sufletul frumoși,
Cu gând curat și credincios
Și s-avem anul luminos!
Preotul Maxim Melinti
7 ian. 2019
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu