Duminica, am primit în
dar un număr vechi al ziarului „Alfa și Omega”, nr. 13 (83), 1-15 iulie 1998. Pe
ultima pagină găsesc un articol, semnat de Ieremia Ursu „Un seminarist de
altădată – Vlad Dumbravă”. Fugitiv trecând cu ochii peste text, înțeleg că este
vorba despre persoana marcantă din trecutul Basarabiei, originar din Ghidighici,
fiul dascălului Timotei Dumbravă. Fiind încântat de frumoasă descoperire am
dorit să redau în întregime textul articolului, cu gândul, ca sătenii noștri
din Ghidighici, mai ales generația tânără, că cunoască biografie acestui
vrednic fiu al Basarabiei și personalitate marcantă a satului nostru.
În viitorul cel mai
apropiat voi încerca să prezint publicului cât mai multă informație despre Vlad
Dumbravă, care merită să fie cunoscut și apreciat la nivel local și național.
„În presa română – din
București și din Chișinău – citim mărturisiri bine argumentate despre persoane,
edificii și evenimente din istoria culturii în Basarabia, semnate de prof. Vlad
Dumbravă
Distingem câteva teme: „Turnul
dezrobirii Basarabiei de la Ghidighici”; „Mitropolitul Gavriil
Bănulescu-Bodoni”; „Prima școală secundară din Basarabia – Seminarul Teologic
din Chișinău”; „Mitropolitul Gurie Grosu”; „Preotul-poet Alexei Mateevici și
preotul-compozitor Alexandru Cristea – uniți prin Imnul „Limba noastră””;
„Profesorii și elevii Seminarului Teologic”; „Gavriil Muzicescu” ș.a.
Vladimir Dumbravă e
feciorul dascălului Timotei și al Paraschivei Dumbravă din parohia Ghidighici,
jud. Lăpușna. S-a născut la 2 iulie 1923. Absolvind școală primară din sat, în
1934 a reușit la examenul de admitere și – Vladimir Dumbravă – e înscris elev
în clasa I-a la Seminarul Teologic „Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni” din
Chișinău, pe care l-a absolvit în 1943.
Tot în 1943 susține
examenele de bacalaureat la Liceul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Chișinău.
Între timp, în anul
școlar 1940-1941 Vlad Dumbravă frecventează clasa a IX-a la școala medie nr.
12, care se afla în localul fostei școli normale de fete „Florica Nița”, pe
strada Mihai Viteazu.
În timpul războiului
mondial, mulți băștinași basarabeni, îndeosebi, intelectualitatea, în fruntea
cu preoțimea scăpată nearestată de sovietici – au fost siliți să-și lase vatra
strămoșească și să ia calea bejeniei în Țară.
Acest calvar l-a îndurat
și familia dascălului din Ghidighici. Astfel Vlad Dumbravă a ajuns la Iași cu
diploma de la Seminar și bacalaureat de la Liceul „B.P. Hașdeu”, înscriindu-se
la Facultatea de Agronomie – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
Facultatea de Agronomie
era evacuată din Chișinău în Iași. Studiind la Universitatea, se înscrie și la
Conservator, iar de sărbători cânta în corul mitropolitan din Iași.
Absolvind facultatea,
ingenerul agronom Vlad Dumbravă și colegul său Valerian Florescu sunt
repartizați, conform specialității, la Timișoara. Presiunea comunistă îl
forțează să-și schimbe locul și profesia. Fuge în București.
Aciuat în București în
1951, își continuă studiile muzicale la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”,
absolvindu-l în 1956.
Vlad a iubit muzica din
copilărie. A cântat în corul Seminarului, iar în vacanța dirija corul satului
natal. Ajuns în București el e corist în Ansamblul de cântece și dansuri al
Sfatului Popular din capitala Țării. În 1958 e numit profesor de muzică la
liceu. Devenind pedagog, și-a depus inima prestigioasei activități până la
pensionare – 1993. Succesul profesorului de muzică Vlad Dumbravă e argumentat
și de decernarea premiului I la concursul corurilor școlare, pe scena Ateneului
Român, în martie 1971. În București el este și corist al corului „Limba
noastră” – formația foștilor seminariști din Chișinău.
Dumnezeu i-a trimis în
cale pe „Cosânzeana” – Elena Moldoveanu, pentru mângâierea și sprijinul său pe
totdeauna. E o soție vrednică și credincioasă, iubitoarea și iubită. Împreună
au o fiică minunat de bună – pe Mihaela – inginer electronic.
Personalitatea lui Vlad
Dumbravă se distinge prin calitățile caracterului său: sociabil, erudit,
resemnat, binevoitor și bun organizator.
El este inițiatorul
întrunirilor colegiale, care întăresc coeziunea seminariștilor de altădată.
Împreună cu Victor Livezeanu, Valentin Zolotușca, Vlad Ureche, Nichifor
Barbăneagră, Andrei Cireș și alți colegi au organizat întrunirea seminariștilor
cu profesorii lor de la Seminarul Teologic din Chișinău la București în mai
1972. Festivitatea a fost binecuvântată de ÎPS Antonie Plămădeală – vicarul
Patriarhiei Ortodoxe Române și rectorul Istitutului Teologic. Tot Vlad Dumbravă
a organizat o întrunire jubiliară a absolvenților STC, care a avut loc la
Seminarul „Radu Vodă” din București în septembrie 1993.
Vlad Dumbravă e membru
Asociației cultural-istorice „Nicolae Iorga” din București. Cercetează minuțios
istoria culturii din Basarabia și trimite prietenilor diferite cărți despre
Basarabia.
Caută documente pentru o
monografie despre istoria Seminarului din Chișinău.
Regăsește Sfântul
Antimis de la biserica Seminarului la preotul Puiu Daniel de la Rusca Montana –
Banat. Antimisul a fost evacuat de părintele spiritual Dumitru Luca în 1944 și
acum – după 53 de ani – e reîntors Mitropoliei Basarabiei pentru Muzeul
bisericesc.
Din informațiile și
fotografiile găsite ale personalităților marcante basarabene a oferit și oferă
neobositului enciclopedist Iurie Colesnic din Chișinău, care face cunoscută
lumii întregi „Basarabia necunoscută”.
Seminaristul Vlad
Dumbravă e vlăstarul viguros al Seminarului Teologic din Chișinău. A crescut
pom bun și dă roade bune, necesare societății de azi și de mâine. El e feciorul
fidel al Basarabiei. Activează energic în Asociația „Pro Basarabia și Bucovina”.
În inimă și-n cuget nutrește dragostea de Neam. Cu orice prilej el sprijină
moral și material școala și satul Ghidighici. Cu bucurie și mândrie oamenii din
Ghidighici mulțumesc consăteanului lor din București, că nu-i uită și ține atât
de mult la ei. Prin intermediul Asociației „Pro Basarabia și Bucovina”, filiala
Oradea, președinte dr. Ion Groza, s-a adus ajutor școlii din Ghidighici – cu
insistența lui Vlad Dumbravă.
Acum profesorul Vlad
Dumbravă – seminaristul de altădată – își numără 75 de ani.
Îi mulțumim pentru tot
ce-a făcut și face întru descoperirea valorilor social-culturale basarabene.
Dumnezeu să-i dăruiască putere de muncă și să-l ajute să-și îndeplinească
obligațiile, pe care și le-a impus.
Noi, toți cei care-l
cunoaștem din tinerețe, coristului și profesorului de muzică Vlad Dumbravă îi
cântăm astăzi în Do-major: Mulți ani trăiască! Mulți ani trăiască! Mulți ani
trăiască!
Din numele colegilor
seminariști, Ieremia Ursu, Chișinău”
La 20 septembrie 2010,
prof. Vlad Dumbravă pleacă la cele veșnice.
Dumnezeu să-l odihnească
pe vrednicul de pomenire Vlad Dumbravă, băștinaș al Ghidighiciului și fiul
vrednic al Basarabiei! Pomenirea lui din neam în neam!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu