1. Nu te poți cununa – ai cununia legată!” Dacă, din anumite motive, o fată sau un băiat nu pot să se căsătorească de mult, aceasta nu înseamnă că „cununia este legată” – ăstea sunt „basme băbești”. De aceea nu trebuie să pierdeți timp și banii cu umblatul pe la descântătoare și pseudo-călugări pentru a „dezlega cununia” sau „blestemul”!!! Rugați pe Dumnezeu să vă trimită pe cel/cea unic/a,
schimbați mediul în care petreci timpul, schimbați anturajul, modul de viață,
și cu siguranța veți avea parte de un viitor reușit.
2.
Pentru a conduce automobilul învățăm 3 luni, iar pentru a
conduce viața de familie – ba! Mult timp ne preocupă alegerea rochiei,
inelelor, localului, muzicanților. Însă timp pentru pregătire morală,
psihologică și juridică nu există. Fapt pentru care avem un număr mare de
divorțuri, violență domestică, copii abandonați etc. Este foarte important ca
înainte de cununie, preotul să facă cunoștință cu tineri în cadrul orelor de
catehizare/învățare, să le vorbească despre importanța căsătoriei, despre
probleme cu care pot să se întâlnească aceștia, riscuri și pericole. În
practică se întâmplă invers, preotul vede pentru prima dată tinerii însurăței
în fața altarului deja la cununie, și, poate ultima oară.
3.
Alegeți haine cât mai decente pentru nunta dvs.! Toată
frumusețea dvs. veți demonstra doar soțului dvs., care vă va aprecia la justa
valoare. Nu zic că doamnele trebuie să fie îmbrobodite și cu mânece lungi, dar
nici cu rochii transparente și decolteuri extravagante.
4.
Locul vă veți cununa trebuie să fie pentru dvs. a 2-a
casă, de unde veți porni calea voastră, unde vă veți ruga frecvent, unde veți
fi parte din comunitate aceasta, părticică vie a bisericii. Nu căutați biserica
după principiul „acolo fotosesia va fi mai faină”. Căutați har și
binecuvântarea lui Dumnezeu.
5.
„Cine calcă primul covor în biserica la cununie – acela
va fi stăpân în casă”. Iarăși o poveste populară la care nu putem nici nu
trebuie să punem importanță. Eu recomand tinerilor să-și pune în fruntea casei
pe Dumnezeu. Iar peste ceva timp veți avea alt „stăpân” în casă – copilul dvs.,
și el, la rândul lui, vă va conduce pe voi, el vă va spune când să dormiți,
când să mâncați, cum să vă îmbrăcați ;).
6.
„Nu ai nași de cununie – nu te poți cununa”. Tradiția de
a avea nași de cununie este pur locală și se practică doar în Republica Moldova
și România. Alte țări ortodoxe au așa-numiți martori, care nu au o funcție
specială și importanță majoră la nuntă. În mod normal, noi ar trebui să acordăm
atenție sporită nașilor de botez, care anume ei ar trebui să fie o pereche de
creștini exemplari, iar nu „99 de cumetrii”, cum se practică tot mai des. De
aceea, dacă tinerii nu pot găsi o pereche de nași de cununie, asta nu trebuie
să-i oprească de a se căsători și de a se cununa. Contează intenția bună ale
tinerilor, dorința de a trăi în dragoste și fidelitate la infinit. Despre alt
obicei, care a pătruns în spațiul nostru, și anume de a avea 2 pereche de nași
la cununie – este lipsit de logică morală și creștină.
7.
„Femeia să se teamă de bărbat”. Așa se încheie lectura
din epistola lui Pavel care se citește la cununie. În acest moment unii din
bărbați își mângâie orgoliu, zicând: „auzi fa, femeia trebuie să se teamă de
bărbat!” Nu știu din ce motiv acești bărbați nu trag cu ureche ce s-a citit mai
sus. De ce oare, după apostolul Pavel, femeia trebuie să teamă de bărbat: Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi
Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea… bărbaţii sunt datori
să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe
sine se iubeşte. Căci nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl
hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica…” (Efeseni 5,25,28,29).
Deci femeia trebuie „să se teamă de bărbat” nu pentru că el o bate, pentru că
el este bărbat/mascul, ci pentru că iubește și îngrijește femeia sa, precum
Hristos Biserica.
8.
Faceți act de caritate după nuntă. Informați-vă din timp,
cui și ce ați putea oferi după nuntă. Înainte de nuntă, poate chiar în textul invitațiilor,
informați pe oaspeți ce așteptați de la ei. Puteți indica ca în loc de flori să
aducă jucării moi, hăinuțe pentru copilași, pe care, după nuntă le veți oferi
la o casă de copii, familii defavorizate din localitatea dvs. La fel și
mâncare, strânsă în cutii speciale, poate fi livrată imediat după nuntă
persoanelor străzii. Puteți să faceți acest lucru personal, mediatizați și
îndemnați pe alți să vă urmeze pilda.
9.
„Mă cheamă Gheorghe – hramul casei va fi de Sfântul
Gheorghe”. La cununie tinerii aleg sfântul casei sau hramul casei. Sfântul
casei nu neapărat trebuie să fie după numele soțului. Puteți alege oricare
sfânt vă este aproape. Iarăși puteți să vă consultați cu preotul care vă va
cununa (anume cu preotul iar nu cu vânzătoare lumânărilor). Să țineți minte
neapărat ca în ziua când veți marca „hramul casei”, în ideal să mergeți
împreună dimineața la biserica, să vă rugați pentru familia dvs., pentru copii,
pentru părinți și nași (dacă sunt), să vă împărtășiți. După slujbă puteți să
faceți milostenie. Iar după amiază, să poftiți la o masă decentă pe cei dragi
și apropiați ai familiei dvs.
10.
Nimeni să nu vă spună că după o cununie, mai pot face
încă două. Iubiți unul pe altul pentru ați trăi ultima zi din viața voastră,
respectați unul pe altul, dăruiți dragoste și căldura inimii cu fiecare
respirație, demonstrați că sunteți familie unica, unită și mereu îndrăgostită.
Faceți din casa voastră o insula a speranțelor, a plăcerilor, a gândurilor bune
și faptelor desăvârșite. Nimeni și nimic pe acest pământ nu are dreptul să vă
despartă. Zidiți familia voastră pe principiul 3D: Dragoste, Dăruire,
Demnitate.
Cu gânduri alese și
binecuvântări, preotul Maxim Melinti
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu