Mihail Berezovschi - preot talentat in arte

 
MIHAIL BEREZOVSCHI - PREOT TALENTAT ÎN ARTE

(la cele 70 de ani de la trecere la Domnul)

Preot, compozitor şi dirijor Mihail Berezovschi s-a născut la 20 februarie 1868 în satul Caplani, jud. Cetatea Albă (azi raionul Ştefan Vodă) în familia de preot.

Studii la Şcoala duhovnicească şi Seminarul teologic din Chişinău (1880-1890), studii de Muzică la Conservatorul din Sankt-Petersburg. Preot la biserica „”Sf. Arhangheli” (Soborul Vechi – demolat) din Chişinău (1890-1892), apoi la catedrala arhiepiscopală (din 1892), iconom stavrofor.

Concomitent îndeplineşte următoarele funcţii pe plan profesional-muzical: director-adjunct al corului catedralei (1892), dirijor prim (1904-1938); director şi profesor la Şcoala de cântăreţi bisericeşti şi profesor de muzică la Şcoala eparhială (1907-1913); după 1918 – profesor titular la Conservatorul de Muzică şi la Liceul nr. 2, toate în Chişinău. Membru-fondator al Societăţii compozitorilor români, membru şi vice-preşedinte al Comitetului central al Asociaţiei Muzicale „Cântecul Basarabiei”. Corul său a avut un rol însemnat în conservarea limbii române; în 1917-1918 a participat – personal sau cu corul său – la evenimentele istorice care au dus la constituirea statului naţional român unitar.

Despre activitatea marelui dirijor, compozitor şi maestru în arte, precum şi contibuţia valoroasă în muzica bisericească a părintelui Mihail Berezovschi s-a vorbit în numeroase studii şi articole, la noi în ţară şi peste Prut. În articolul de faţă redăm un mic fragment legat de trecutul capitalei noastre, dar şi vom elucida succint aprecierea maestriei preotului Berezovschi, exprimată de împăratul rus Nicolae al II-lea, aflat în Basarabia cu ocazia inaugurării monumentului străbunicului său – Alexandru I.

Data de 3 iunie 1914, ziua preconizată pentru lansarea şi sfinţirea monumentului împăratului rus Alexandru I „îzbăvitorul” în centrul Chişinăului, Basarabia a găzduit familia regală rusă, în frunte cu împăratul Nicolae Alexandrovici Romanov al II-lea.

Tot procesul de pregătire pentru primirea înalţilor oaspeţi au fost dirijaţi de fostul Arhiepiscop de Chişinău şi Hotin Serafim Ciceagov[1]. Cu toate că arhiepiscopul Serafim deja era transferat din Basarabia în Tveri, dar, din motivul că noul ierarh – Platon Rojdestvenschi nu era încă venit din Statele Unite, Sinodul Rus împuterniceşte pe Ciceagov, ca o persoană experementată în astfel de proceduri, să conduce protocolul de întâmpinare a familiei împăratului rus. Mai ales, că, aflându-se anterior în Basarabia, ierarhul rus se număra printre membrii comisiei pentru înălţarea acestui monument. Martori oculari mărturisesc că Serafim Ciceagov personal şi nemijlocit urmărea şi verifica toate detalii necesare.

În centrul atenţiei arhiepiscopului Serafim se afla şi corul arhieresc, dirijat de părintele Mihail Berezovschi, care, de fapt, îşi asuma o mare parte din protocolul preconizat. Iar cu ocazia acestui eveniment inedit, cu binecuvântarea vladicăi, cântăreţii au fost îmbrăcaşi în kuntuş-uri judeliare, care au fost procurare, în rând cu alte veşminte ecleziastice, de la Moscova, din altelierul Fraţilor Oloveaşnikovâ.

Evenimente solemne au fost începute la orele 11 dimineata, când oficialităţi au păşit pragul catedralei „Naşterea Domnului” din Chişinău, unde au fost aşteptaţi de Arhiepiscopul Serafim Ciceagov, episcopii vicari Gavriil Cepur de Akkerman şi Neofit Slednicov de Izmail, însoţiţi de preoţi şi numeroşi credincioşi. Manifestările au deschis un Te-Deum intonat de corul catedralei, în frunte cu pr. Mihail Berezovschi, care a fost format din o grupă mare şi mică de cântăreţi, în total având 45 de oameni. Mulţi dintre aceşti cântăreţi bisericeşti, discipoli fideli şi elevi exemplari ale părintelui Berezovschi, în curând au ajus şi ei vestiţi întrepreţi,  reputaţi muzicieni şi artişti, dirijori  şi conducători de coruri profesionişti. Firesc, că toate aceste se datorează în cea mai mare parte preotului Mihail, care, prin pildă vie şi dinamică, a demonstrat tuturor celor din jur bogăţia muzicii bisericeşti şi tradiţia în ansamblu a cântărilor populare şi naţionale din pământul natal.

Familia regală, întâmpinată de soborul ierarhilor, şi, după ce au fost stropiţi cu Aghiazma, după tradiţie stabilită, au intrat în incinta catedralei chişinăuene, în timp ce corul arhieresc interpreta cântare „Astăzi Feciară...” de compozitorul Kastaliski.

După încheierea slujbei, aşa cum relatează preotul Vasile Guma, împăratul rus şi-a exprimat deosebită bucurie, pentru faptul că se afla în catedrala din Chişinău, împărtăţind următoarele cuvinte arhiepiscopului Serafim Ciceagov: „Aveţi un cor minunat şi o catedrala impunătoare”.

În momentul ce familia regală se deplasa cu cortegiu regal de la catedrala spre monumentul împăratului Alexandru I, iar Nicolae al II-lea, împreună cu fiicile sale mergeau în rând toţi credincioşii şi preţi, clopotele catedralei răsunau din toate puterile, iar corul fără întrerupere înălţa „Mântuieşte Doamne...”.

Corul profesionist, sub conducerea preotului-compozitor Mihail Berezovschi au îmbogăţit şi slujba de sfinţire a monumentului, care a fost inaugurat în Piaţa, care-i purta numele, vis-a-vis de sediul arhiepiscopiei.

Şi marele teolog şi romancier Gala Galaction (Grigorie Pişculescu), făcând însemnări despre „Soborul” din Chişinău, aminteşte şi de minunatul cor arhieresc, sub conducerea lui Berezovschi: „Cântarea din această catedrală reprezintă cununa originalităţii şi a valorii artistice, pentru acest prim altar al Basarabiei. M-a învrednicit Dumnezeu să asist, acum vreo doi ani, la o liturghie în Capela Sixtină din Vatican. Am auzit, prin urmare, celebrul cor din Capetala Sixtină. Când am revenit în ţară cu însufleţire: - Maestre, am auzit, în Roma, corul de la Capela Sixtină şi mi-am mărturisit mie şi altora: corul lui Berezovschi este superior”[2].

La fel a fost un pictor apreciat, a participat cu lucrări personale la numeroase expoziţii, obţinând la una din ele Medalie de aur.

La 5 noiembrie 1940 preotul Mihail Berezovschi a trecut la Domnul, fiind mormântat în cimitirul central ortodox din Chişinău.

Opera muzicală: Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, aranjată la 3 voci, Moscova-Leipzig, 32 p. (în ruseşte); Nu mă lăsa la vremea bătrâneţii, concert pentru 4 voci, cu aranjament pentru pian, 16 p. (în ruseşte); Doamne strigat-am. Stihirile, Dogmaticile, Dumnezeu este Domnul, cu Troparele Învierii pe 8 glasuri, Chişinău, 1921, 24 p. (ediţia a II-a, 1940); Imnele Sfintei Liturghii, pentru cor mixt, bărbătesc şi pentru 3 voci egale, Chişinău, 1922, 194 p.; Imnele Vecerniei şi Utreniei, pentru cor mixt, bărbătesc şi pentru 3 voci egale, Chişinău, 1927, 269 p.

Literatura: Bezviconi G., Profiluri de ieri şi de azi, Chişinău, 1943, p. 146-147; Bordeian Th., Preotul M. Berezovschi // Luminătorul, an. LXXVI (1943), nr. 8-9, p. 538-540; Colesnic Iu., Basarabia necunoscută, vol. I, Chişinău, 1993, p. 156-161; Cosma V., Muzicieni din România. Lexicon bio-bibliografic, vol. I, Bucureşti, 1989, p. 120; Ghibu O., M. Berezovschi // România nouă, nr. 73/1927, p. 1-2; Necrolog // Raza, nr. 536 din 23 noiembrie 1940; Păcurariu M., Dicţionarul Teologilor Români, Bucureşti 2002, p. 50-51; Pripa M., Din tezaurul spiritual al neamului: M. Berezovschi // Tyragetia, nr. 2/1995, p. 274-280.

Pr. Dr. Maxim MELINTI

Corul bisericesc, condus de Berezovschi. In centrul imaginii Episcopul de Chisinau Serafim Ciceagov

Note:

[1] Arhiepiscopul Serafim deja era transferat din Basarabia în Tveri, dar, din motivul că noul ierarh – Platon Rojdestvenschi nu era încă venit din Statele Unite, Sinodul Rus împuterniceşte pe Ciceagov să conducă protocolul de întâmpinarea înalşilor oaspeţi în Chişinău.

[2] Galaction G., Maestrul Mihail Berezovschi // Curentul, nr. 1857 (1933), p. 1.